Din cele mai vechi timpuri există informații despre îngrijirea bolnavilor de suferințe ale aparatului digestiv, pe actualul teritoriu al țării noastre. Astfel, numeroase din planetele recomamdate de Dioscoride se foloseau în Dacia. Medicina romană exersată pe teritoriul României se adresa de asemenea și bolilor digestive și hepatice. În perioada medievală se foloseau laxative și purgații.
Fondatorii medicinei moderne românești au fost cu toții interesați de diagnosticvul și tratamentul bolilor aparatului digestiv.
Ulterior au apărut în România, în a doua jumătate a secolului XX, clinici de medicină internă în care, profilul de gastroenterologie era evident sub aspectul dotărilor cu aparatură specifică (îndeosebi endoscopie) și al preocupărilor teoretice (învățământ, cercetare), dar mai ales al diagnosticării și tratamentului pacienților cu afecțiuni digestive.
Aceste clinici luaseră ființă cu precădere în marile centre universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara), grație unor personalități al căror domeniu prioritar, îndeosebi în cercetare, era gastroenterologia. Astfel, în București, Nanu-Muscel şi Ionel Pavel au avut preocupări și publicații privind icterul, I. Pavel și A. Păunescu-Podeanu au publicat în 1938 la Editura Masson din Paris monografia „Le duoden non ulcereux”. La Cluj, Iuliu Hațieganu a descris caracterul infecţios al icterului cataral imediat după primul război mondial și a individualizat cu prioritate absolută stază duodenală. Tot aici s-au inclus pentru prima dată într-un ntratat sindromul stomacului operat şi sindromul ficatului operat (Iuliu Hațieganu) și a apărut prima monografie despre stomacul operat (Octavian Fodor). În aceste clinici s-au grupat pe lângă interniști, și radiologi, anatomopatologi sau chirurgi cu preocupări în gastroenterologie.
După primul Congres de Gastroenterologie organizat în Europa (Belgia, 1935), Gastroenterologia a început să devina tot mai evident o specialitate aparte. În 1958 a avut loc la Washington Primul Congres Mondial de Gastroenterologie. În Organizația Mondială de Gastroenterologie (Organisation Mondiale de Gastroenterologie, OMGE) înființată cu acest prilej, au fost invitați să participe reprezentanții societăților naționale. În vederea acestui eveniment s-a constituit și Societatea Română de Gastroenterologie, la inițiativa profesorului Tiberiu Spârchez, director al primului Centrul de Gastroenterologie din țară, cu baza clinică la Spitalul Grivița. Tiberiu Spârchez a devenit primul președinte al Societății nou create.
Ca vicepreședinți au fost aleși reprezentanți din celelalte centre universitare cu preocupări în domeniu: Octavian Fodor de la Cluj, C.C. Strat de la Iași și Leon Berinde de la Timișoara. Secretar general a fost Toma Nicolaescu, de la Institutul de Fiziologie Normală și Patologică din Spitalul Filantropia, București.
Societatea Română de Gastroenterologie a devenit astfel membru fondator al Organizației Mondiale, alături de alte 25 de țări. În țară, Societatea nu a avut însă individualitate, sistemul societăților științifice fiind centralizat într-un organism denumit Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM).
Crearea specialității de gastroenterologie în România nu a fost usoară, deoarece interniști iluștri din perioada 1950-1960, personalități marcante ale medicinei românești (N. Gh. Lupu, Iuliu Hațieganu etc) militau pentru o medicină internă unitară, indivizibilă. După încercări repetate, Tiberiu Spârchez l-a convins pe Voinea Marinescu, ministrul sănătății, renumit chirurg și cu viziune modernă asupra evoluției medicinei, să accepte gastroenterologia ca specialitate în 1958, concomitent cu înființarea Societății Române de Gastroenterologie.
Gastroenterologia a fost acceptată ca a doua specialitate pentru specialiștii în medicina internă. Unicul centru de specializare a fost la Spitalul Fundeni, București, iar numărul de specialiști gastroenterologi a fost foarte redus până în anul 1990.
După 1970, conducerea Societății de Gastroenterologie a fost preluată de Octavian Fodor (Cluj), secretar general fiind Benedict Gheorghescu (București). A fost activată cercetarea gastroenterologică în teritoriu, având ca expresie organizarea regulată de simpozioane locale: Deva, Oradea, Baia Mare, Brașov, Sibiu, Bacău. Au devenit puternice noile centre universitare: Timișoara, Târgu-Mureș. S-au intensificat relațiile internaționale și colaborările la reviste din occident și la reviste românești. Facultatea de Medicină din Cluj a organizat un simpozion de gastroenterologie în parteneriat cu cea din Dresda în perioada nefastă a anilor ’80. În 1976 a devenit președinte Veniamin Runcan, apoi Benedict Gheorghescu și Alexandru Oproiu (București).
Un aport deosebit la dezvoltarea gastroenterologiei Românesti și-au adus o serie de personalități din diferitele centre din țară: Sandu Stoichiţă, Carmen Oproiu, Eliza Marinescu, Gabriela Aposteanu, Lucian Buligescu, Benedict Gheorghescu (Bucureşti), Dumitru Dumitrașcu, Octavian Fodor, Vasile Cosma, Liviu Stănescu, Gheorghe Badea (Cluj), C. C. Dimtriu, Constantin Strat (Iaşi), Leon Berinde, Traian Banciu (Timişoara), L. Rona (Tg.Mureş) etc.
Un rol important l-au avut în extinderea rețelei de gastroenterologie medicii care nu au lucrat în centre terțiare. Trebuie amintiți Mihai Belașcu la Bistrița și Ploiești, Aurel Scăunaș la Rm. Vâlcea, Romulus Rusu la Deva, Ion Pușcaș la Șimleul Silvaniei și alții.
Prin activitatea desfășurată, Societatea s-a impus printre cele mai bine cotate în țară. Ea a marcat modernizarea gastroenterologiei românești, atât sub aspect practic (asistența clinică, dotare), cât și al cercetării științifice. Câteva direcții programatice i-au asigurat individualitatea:
- atragerea a numeroase personalități de valoare din toată țara;
- interdisciplinaritatea: colaborarea strânsă dintre clinicieni, exploraționiști, chirurgi, epidemiologi, infecționiști, parazitologi etc;
- dezvoltarea rapidă a noilor domenii: endoscopie, medicină nucleară, imunologie, biopsie hepatică, biopsie intestinală, fiziopatologie. S-au asigurat burse de specialitate în centre din străinătate și dotări cu aparatură;
- colaborarea sistematică și organizarea periodică de manifestări știintifice naționale: simpozioane anuale (prin rotație în diverse centre medicale), congrese la intervale de 4 ani;
- inițierea unor simpozioane internaționale de largă audiență pe probleme de interes major. Cele mai stabile au fost Simpozioanele „Aplicarea Radioizotopilor în Gastroenterologie”, 7 ediții la Cluj iniţiate în 1970;
- invitarea unor specialiști de prestigiu la congresele naționale: Avery Jones (Anglia), Hans Popper (SUA), Rodolfo Cheli (Italia), Vinzenz Varro (Ungaria), Guy Albot (Franța), Zdenek Maratka (Cehoslovacia) s.a.
- participarea la congrese internaționale prin lucrări; publicații în reviste de largă circulaţie;
- extinderea gastroenterologiei la vârsta pediatrică şi geriatrică;
- organizarea unei rețele de endoscopie digestivă, cu puncte în numeroase centre medicale din țară.
După căderea comunismului, în 1990, la inițiativa grupului de gastroenterologi de la Cluj, Societatea a devenit autonomă față de USSM, a adoptat un statut nou, a amplificat relațiile internaționale, a inițiat un jurnal în limba engleză cu contribuții și în franceză (Romanian Journal of Gastroenterology) şi un buletin semestrial de actualități.
Primul președinte ales a fost Dumitru Dumitrașcu (Cluj), urmat de Carol Stanciu (Iași) şi apoi Alexandru Oproiu (București). S-a asigurat colaborarea strânsă cu Societatea Română de Endoscopie Digestivă fondată în 1991 (președinti: Alexandru Oproiu, Carol Stanciu, Oliviu Pascu) și cu Asociația Română de Studiu al Ficatului (președinti: Lucian Buligescu, Mihai Voiculescu)
Societatea Româna de Gastroenterologie a dobândit un rol efectiv în organizarea învățământului postuniversitar de gastroenterologie şi atestarea titlurilor. A contribuit la dezvoltarea ecografiei medicale în țara noastră. A sprijinit constituirea Societății de Gastroenterologie Pediatrică. A stabilit relații de colaborare cu Societatea de Chirurgie Laparoscopică, nou înființată. Numeroși membri ai Societății Române de Gastroenterologie au devenit membri ai unor societăți internaționale de gastroenterologie, iar Carol Stanciu a fost ales președinte al Comisiei de Etică a OMGE. Împreună cu V. Parisi (Napoli-Pozzuoli), Carol Stanciu a inițiat Zilele Italo-Române de Gastroenterologie, cu nouă ediții alternative în Italia și în România.
Societatea este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană de Gastroenterologie (UEG) și Organizația Mondială de Gastroenterologie (WGO). Societățile de specialitate ale SRGH sunt și ele afiliate la Societățile de specialitate europene corespunzătore : endoscopie, boli inflamatorii, hepatologie, neurogastroenterologie etc. Gastroenterologi români au ocupat funcții de conducere în aceste societăți internaționale.
Relațiile SRGH cu societățile din alte țări s-au dezvoltat continuu, organizându-se simpozioane comune. La Simpozionul Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă de la Constanţa (2004) a fost prezentă o importantă delegație a Societății Britanice de Gastroenterologie. O delegație a Societății Franceze de Gastroenterologie a participat la Simpozionul Naţional de la Timișoara (2005), iar în anul următor, „Zilele Francofone de Gastroenterologie” de la Paris au dedicat o sesiune specială gastroenterologiei româneşti. La Congresul de la Iaşi (2008) a fost prezentă o delegație a Asociației Americane de Gastroenterologie (AGA).
De menționat că SRGH organizează periodic întâlniti cu gastroenterologii italieni și germani. Vizitele reciproce s-au extins și intensificat. Anual avem oaspeți de marcă din străinătate la manifetsările noastre, iar gastroenterologi români din diverse generații sunt invitați în străinătate să prezinte lucrări sau cursuri.
În sfârșit, în acești ani, zeci de gastroenterologi au participat la congresele societăților europene de gastroenterologie, hepatologie sau endoscopie digestivă, ale UEGW, ale AGA (DDW), la Simpozioanele Falk, etc. La școala de vară a UEG românii sunt aproape de fiecare dată cei mai numeroși.
Din anul 2002, denumirea Societății Române de Gastroenterologie s-a schimbat în Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH). Din anul 2009, președinte al Societății este Monica Acalovschi, iar secretar general Vasile Andreica.
Jurnalul peer-reviewed al Societăţii, înființat în 1992 ca Romanian Journal of Gastroenterology (redactor șef Monica Acalovschi) a cunoscut o dezvoltare deosebită. Devenit în timp și jurnalul Societății Române de Endoscopie Digestivă, al Asociaţiei pentru Studiul Ficatului, și al Societății de Neurogastroenterologie, acesta a cunoscut o difuzare amplă, iar solicitările de publicare au depășit granițele României, mai ales după acceptarea sa în baza de date Medline/PubMed. În anul 2006 Comitetul de redacție a decis schimbarea denumirii sale în Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases pentru a sublinia caracterul internaţional al jurnalului. Din anul 2007, acesta este indexat de către ISI Thomson Scientific.
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ
Societatea Româna de Endoscopie Digestivă (SRED) a fost fondată în 1991, la București de către Alexandru Oproiu, care a fost primul președinte (secretar general, Constantin Chira). SRED are drept obiectiv principal promovarea unei explorări endoscopice de calitate în centrele de endoscopie. La simpozioanele anuale și congresele de gastroenterologie, SRED a organizat manifestări separate, dar și sesiuni comune pe subiecte de graniță cu Societatea de Gastroenterologie, de Radiologie, de Chirurgie Generală etc.
La conducerea Societății Române de Endoscopie Digestivă, după Al. Oproiu a urmat Carol Stanciu (secretar general: Cristina Cijevschi), care a organizat la Iași primul curs internațional de endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică împreună cu OMED și OMGE, curs care s-a bucurat de o largă participare din țară și străinătate, cu demonstrații şi transmisii „live” executate de renumiți endoscopişti din Europa. Oliviu Pascu a urmat la conducerea SRED (secretar general: Cristian Gheorghe). În această perioadă, Societatea a organizat numeroase simpozioane în țară (Brașov, Sibiu, Hunedoara, Tg.Mureș etc.) cu rol informativ și formativ. Sub egida SRED s-au desfășurat primele studii multicentrice care au stabilit frecvența unor afecțiuni digestive în România (bolile inflamatorii intestinale, enteropatia glutenic, esofagul Barrett, polipii colonici, cancerul gastric etc.). În octombrie 2009 s-a organizat un workshop al Societății Europene de Endoscopie Digestivă la Cluj-Napoca, cu demonstrații transmise „live” pe o cazuistică bogată și variată și cu participarea unor personalități marcante din Europa. În prezent, preşedinte al SRED este Cristian Gheorghe (secretar general: Eugen Dumitru).
Societatea este afiliată la Societatea Europeană de Endoscopie Digestivă (ESGE) şi la cea mondială (OMED). Cristian Gheorghe face parte din anul 2006 din board-ul Societății Europene ca reprezentant al României.
ASOCIAŢIA ROMÂNA PENTRU STUDIUL FICATULUI
Asociația Română pentru Studiul Ficatului (ARSF) a fost constituită în 1987 de către Lucian Buligescu şi Mihai Voiculescu. ARSF a organizat congrese anuale de hepatologie. Din anul 2000, ARSF este condusa de Mihai Voiculescu, care a reusit afilierea asociatiei la European Association for the Study of the Liver (EASL).
Mihai Voiculescu a avut o contribuție esențială la recunoașterea hepatologiei românești în afara granițelor. Mari personalități ale hepatologiei mondiale au participat la congresele anuale ale ASRF organizate la București.
În prezent gruparea de hepatologie din România se numește RoALD și este condusă de prof. Liana Gheorghe.
SOCIETATEA ROMÂNA DE NEUROGASTROENTEROLOGIE
Înființată din 2006, Societatea Română de Neurogastroenterologie, având ca președinte pe Dan L. Dumitraşcu (acum președinte de onoare), s-a remarcat prin organizarea anuală a unor simpozioane cu participare internațională, care s-au bucurat de un interes deosebit din partea gastroenterologilor români. Societatea este afiliată la Societatea Europeană de Neurogastroenterologie și Motilitate iar în 2023 a organizat congresul European la București..
CLUBUL ROMÂN DE BOALA CROHN ȘI COLITĂ ULCERATIVĂ
Fondat în 2007 și oficializat în februarie 2009, Clubul Român de Boala Crohn și Colita Ulcerativă (RCCC) coordonează, în cadrul SRGH, activitatea științifică de cercetare, precum și alte activități în domeniul bolilor inflamatorii intestinale (IBD). Este afiliat la Clubul European (ECCO). Sediul actual este în București, la Institutul Clinic Fundeni, iar președinte este Mircea Diculescu. Acesta a organizat în iunie 2009 “The 9th ECCO Educational Workshop: Spreading standards în IBD” sub patronatul ECCO, iar în septembrie 2009 primul simpozion național al RCCC la București.
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE COLOPROCTOLOGIE
Este organizată în colaborare cu chirurgii și are întâlniri anuale. A fost inițiativa colegilor timișoreni.
CLUBUL ROMÂN DE PANCREAS
Inițiat de Prof. Cristian Gheorghe are o activitae intensă, incluzând cursuri internaționale
GRUPUL TINERILOR GASTROENTEROLOGI
Este o organizație mai recentă, după modelul UEG și cuprinde pe tinerii gastroenterologi.
